Randuieli bisericesti

La intrarea in biserica in mod normal trebuie sa rostim:

“Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis: in casa Domnului voi merge. Iar eu intru multimea indurarilor Tale, Doamne, voi intra in casa Ta; inchina-ma-voi in biserica Ta cea sfanta Doamne, povatuieste-ma cu dreptatea Ta, pentru vrajmasii mei indrepteaza inaintea Ta calea mea, ca fara alunecare sa preaslavesc o Dumnezeire: pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!“.

Fratilor, trebuie sa stiti ca un crestin care merge la biserica are cateva randuieli de buna cuviinta pe care sa le foloseasca in sfanta biserica. Daca nu le implineste, se duce la biserica spre osanda. Dintre acestea amintim:

1. La intrarea in Biserica, tinuta vestimentara trebuie sa fie decenta, compatibila cu Sfantul Lacas;
2. Nu se vorbeste in sfanta biserica
3. Telefoanele se inchid sau se dau pe silentios pentru a nu perturba linistea celor ce se roaga.
4. Se evita pe cat posibil iesirile si intrarile repetate in biserica in timpul Sf. Liturghii
5. A nu se uita nicio clipa ca in Biserica va gasiti chiar inaintea lui Dumnezeu
6. La icoane ne inchinam inainte de inceperea slujbelor, sau inainte de inceperea Sf. Liturghii. Odata inceputa slujba, nu ne mai inchinam pentru a nu tulbura si a atrage atentia.
7. Nu plecati din biserica mai inainte de terminarea slujbei. Stati pana v-ati miruit si ati luat anafora. Plecarea mai devreme fara o mare nevoie, este mare pacat.
8. Dupa terminarea slujbei, evitati a cleveti in curtea bisericii. Este ca si cum ne-am dezbraca de ceea ce am adunat in biserica. Este bine ca dupa terminarea slujbei, sa plecam imediat acasa dand slava lui Dumnezeu.

Sfantul Serafim de Sarov – despre cum sa ne purtam in biserica:

• Nu uita zilele de sarbatoare: fii infranat, mergi la biserica daca nu esti bolnav. Da la biserica lumanari, vin si untdelemn: milostenia o sa iti faca mult bine.
• Este de folos ca la biserica sa stai la rugaciune intru luare aminte launtrica;
• Trebuie sa privim viata noastra ca pe o lumanare, care este facuta din ceara si fitil si arde. Ceara este credinta noastra, fitilul este nadejdea si impreuna ard la fel ca si ceara si fitilul sub lucrarea focului. Lumanarea proasta raspandeste putoare atunci cand arde si cand se stinge: la fel este si viata pacatosului inaintea lui Dumnezeu. Drept aceea, privind la lumanarea care arde, mai ales cand stam in sfanta biserica, sa ne amintim de inceputul, de curgerea si de sfarsitul vietii noastre, caci precum se topeste lumanarea aprinsa inaintea icoanei dumnezeiesti, viata noastra se micsoreaza cu fiecare clipa ce trece, apropiindu-se de sfarsit. Gandul acesta ne va ajuta sa ne raspandim mai putin in biserica, sa ne rugam cu osardie si sa ne straduim ca viata noastra sa fie inaintea lui Dumnezeu asemenea unei lumanari din ceara curata, care nu raspandeste putoare.